Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția oracaire definiție dex
oracaire
găsește rime pentru
oracaire
Cuvinte apropiate:
ocăcăire
,
olăcăire
,
orăcăire
,
orbăcăire
,
râcâire
ORĂCĂÍ,
pers
. 3
orắcăie
,
vb.
IV
. Intranz. (
Despre
broaște
) A
scoate
strigătul
caracteristic
speciei
. ♦ (Fam.;
despre
copiii
mici
) A
plânge
, a
scânci
. [Prez. ind.
pers
. 3 și:
orăcăiește
] –
Orac
+ suf.
-ăi.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia oracaire
ORĂCĂÍ,
pers
. 3
orắcăie
,
vb.
IV
. Intranz. (
Despre
broaște
) A
scoate
strigătul
caracteristic
speciei
. ♦ (Fam.;
despre
copiii
mici
) A
plânge
, a
scânci
. [Prez. ind.
pers
. 3 și:
orăcăiește
] –
Orac
+ suf.
-ăi.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia oracaire
ORĂCĂÍ
vb. a
ocăcăi
, (
rar
) a
miorcăi
, (
reg
.) a
măcăi
, a
miorcoti
, a
răcăni
.
(
Broasca
~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia oracaire
ORĂCĂÍ
vb. v.
miorcăi
,
plânge
,
scânci
,
smiorcăi
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia oracaire
ORĂCĂÍ
vb. a
ocăcăi
, (
rar
) a
miorcăi
, (
reg
.) a
măcăi
, a
miorcoti
, a
răcăni
.
(
Broasca
~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia oracaire
ORĂCĂÍ
vb. v.
miorcăi
,
plânge
,
scânci
,
smiorcăi
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia oracaire
orăcăí
vb., ind. și conj. prez. 3 sg. și pl.
orăcăie
,
imperf. 3 sg.
orăcăiá
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia oracaire
orăcăí
vb., ind. și conj. prez. 3 sg. și pl.
orăcăie
,
imperf. 3 sg.
orăcăiá
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia oracaire
A ORĂCĂ//Í
pers
.3
~
iéște
intranz.
1)
(de-
spre
broaște
) A
scoate
sunete
monotone
,
re
-petate și
răsunătoare
,
caracteristice
speciei
; a
face
„
orac
-
orac
”. /
orac
+ suf.
~ăi
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia oracaire
A ORĂCĂ//Í
pers
.3
~
iéște
intranz.
1)
(de-
spre
broaște
) A
scoate
sunete
monotone
,
re
-petate și
răsunătoare
,
caracteristice
speciei
; a
face
„
orac
-
orac
”. /
orac
+ suf.
~ăi
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia oracaire
ORĂCĂÍRE,
orăcăiri
,
s.f.
Acțiunea
de
a
orăcăi
și
rezultatul
ei;
orăcăit
. ♦ (Fam.)
Scâncet
de
copil
mic
. – V.
orăcăi
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia oracaire
ORĂCĂÍRE
s. v.
orăcăit
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia oracaire
orăcăíre
s. f., g.-d.
art
.
orăcăírii
;
pl.
orăcăíri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia oracaire
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK