orbecări, s.f. (Înv.) Acțiunea de a orbeca; orbecăire. – V. orbeca.
s. v. bâjbâială, bâjbâire, bâjbâit, bâjbâitură, dibuială, dibuire, dibuit, orbecăială, orbecăire, orbecăit.
s. f., g.-d. art. orbecării; pl. orbecări