, oreade, s.f. Nimfă din mitologia greco-romană, care locuia prin munți și prin peșteri. [Pr.: -re-a-] – Din fr. oréade.
s.f. (Mit.) Divinitate, nimfă a munților. [Pron. -re-a-. / < fr. oréade, cf. lat. oreas, gr. oreais < oros – munte].
s. f. (mit.) nimfă a munților și peșterilor. (< fr. oréade)