oripilez, vb. I. Tranz. (Livr.) A îngrozi. ♦ A indispune, a supăra foarte tare. – Din fr. horripiler.
vb., ind. prez. 1 sg. oripiléz, 3 sg. și pl. oripileáză
vb. I. tr. (Franțuzism) A înfiora, a îngrozi, a teroriza. [Var. horipila vb. I. / < fr. horripiler, cf. lat. horripilari – a avea părul ridicat].