(1) orzare, s.n., (2) orzari, s.m. 1. S.n. Orzărie (2). 2. S.m. Negustor de orz. – Orz + suf. -ar.
s. orzărie. (Ține orzul în ~.)
(hambar) s. n., pl. orzáre
(persoană) s. m., pl. orzári
n. Încăpere în care se păstrează orzul. /orz + suf. ~ar