s. pl. aclamații (pl.), ovații (pl.), urale (pl.), (rar) vivat. (Mulțimea îl întâmpina cu ~.)
(1) osanale, s.f., (2) interj. 1. S.f. (La pl.) Cuvinte de laudă, de preamărire (exagerată); aclamații, ovații. 2. Interj. (Mai ales în imnurile religioase) Laudă! mărire! slavă! [Acc. și: (2) osána] – Din sl. osanna.
interj. înv. (se folosește ca exclamație în imnurile religioase) Laudă! Mărire! Slavă! [Acc. și osána] /<sl. ossana