oțărâri, s.f. (Pop.) Faptul de a (se) oțărî; oțăreală (1). [Var.: oțeríre s.f.] – V. oțărî.
s. v. furie, groază, indignare, încrâncenare, înfiorare, înfricoșare, îngrozire, înspăimântare, înverșunare, mânie, oroare, revoltare, revoltă, scan-dalizare, spaimă, teroare.