s.f. Tratament prin inhalații sau injecții cu oxigen, asociat adesea cu respirație artificială. – Din fr. oxygénothérapie.
s. f., art. oxigenoterapía, g.-d. oxigenoterapíi, art. oxigenoterapíei
f. Metodă de tra-tament medical prin administrare de oxigen. /<fr. oxygenothérapie
s.f. (Med.) Tratament al anoxiei cu inhalații sau injecții de oxigen. [Gen. -iei. / < fr. oxygénothérapie].