, păcăleli, s.f. Glumă, farsă, șotie; păcălire, păcălitură. – Păcăli + suf. -eală.
s. 1. v. farsă. 2. v. înșelare. 3. v. înșelătorie.
s. f., g.-d. art. păcălélii; pl. păcăléli
f. 1) v. A PĂCĂLI. 2) Vorbă sau faptă prin care cineva păcălește sau este păcălit. /a păcăli + suf. ~eală
ciumecărie, ciușderie, clapă, cocaială, ducere, fentă, pârleală, plasă, țeapă, vrajă.