pălălăiesc, vb. IV. 1. Intranz. (Despre foc; la pers. 3) A arde cu flacără mare; a se întinde, a se răspândi. 2. Intranz. și tranz. Fig. (Pop.) A flutura, a fâlfâi. – Pală1 + suf. -ălăi.
vb., ind. prez. 1 sg. și pl. pălălăiésc, 3 sg. pălălăiéște, imperf. 3 sg. pălalăiá; conj. prez. 3 sg. și pl. pălălăiáscă