părinții, s.f. (Rar) Calitatea de tată, de părinte (2); părințenie. ♢ Loc. adv. Cu părinție = părintește. – Părinte + suf. -ie.
s. v. moșie, paternitate.
s. f., art. părințía, g.-d. art. părințíei; pl. părințíi