păsuieli, s.f. Păsuire1. [Pr.: -su-ia-] – Păsui1 + suf. -eală.
s. v. păsuire.
s. f., g.-d. art. păsuiélii; pl. păsuiéli
f. 1) v. A PĂSUI I. 2) Termen pentru care cineva este păsuit. /a păsui + suf. ~eală
s.f. (pop.) 1. răbdare, amânare de plată, păsuire, răgaz, răzbun. 2. întârziere, încetineală (a unui fenomen).