, păsuiesc, vb. IV. Tranz. A ajusta, a potrivi (o piesă, o parte a unui ansamblu etc.) pentru a obține o bună îmbinare; a fixa, a încheia. – Din germ. passen.
, păsuiesc, vb. IV. Tranz. A da cuiva răgazul necesar pentru a face ceva; a permite cuiva să întârzie cu achitarea unei obligații (bănești); a amâna, a îngădui. – Pas3 + suf. -ui.
(a amâna, a potrivi) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. păsuiésc, imperf. 3 sg. păsuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. păsuiáscă
tranz. (persoane) A lăsa să beneficieze de răgazul necesar pentru a se putea achita de o obligație. /pas + suf. ~ui
tranz. (piese tehnice) A face să se potrivească exact (în procesul asamblării); a ajusta. /<germ. Passen