pătimiți, -te, adj. (Înv.) Cu experiență, pățit. – V. pătimi.
adj. (înv. și reg.) 1. chinuit, torturat (de suferințe fizice și morale). 2. cu experiență, pățit.
s. v. chin, durere, încercare, patimă, păs, pătimire, sufe-rință.