palestre, s.f. 1. (În Grecia și în Roma antică) Loc special destinat pentru practicarea gimnasticii, luptelor etc. 2. Școală de educație fizică în Atena antică, urmată de băieții în vârstă de 13-15 ani, după absolvirea școlii de gramatică și a celei de chitară. – Din lat. palaestra.
f. (în Grecia și în Roma antică) 1) Loc special amenajat pentru diferite probe și întreceri sportive. 2) Școală de educație fizică pentru băieți. /<lat. palaestra
s.f. (La vechii greci și la romani) Loc special amenajat pentru exerciții de gimnastică, lupte etc. ♦ Școală ateniană de educație fizică, urmată de băieți între 13 și 15 ani după absolvirea școlii de gramatică și a celei de chitară. [Cf. lat. palaestra, gr. palaistra < pale – luptă].