s.f. (Rar) însușirea de a fi palpabil; fig. evidență, claritate. – Din fr. palpabilité.
s. f., g.-d. art. palpabilității
f. 1) Caracter palpabil. 2) fig. Caracter plastic; plasticitate; claritate; evidență. ~ea unor mărturii. /<fr. palpabilité
s.f. Însușirea a tot ce este palpabil. ♦ (Fig.) Plasticitate; claritate. [Cf. fr. palpabilité].