Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția pandurului definiție dex
pandurului
găsește rime pentru
pandurului
PANDÚR,
panduri
, s.m.
1.
Soldat
dintr-un
corp
de
oaste
habsburgică
din
sec
. XVIII.
2.
Soldat
din
oastea
muntenească
neregulată
de la
începutul
sec
. XIX. ♦
Spec
.
Soldat
din
oastea
lui Tudor Vladimirescu. ♦
Ostaș
în
serviciul
poliției
după
desființarea
vechii
miliții
naționale
.
3.
(Înv. și pop.)
Haiduc
. – Din scr.
pandur
,
magh.
pandúr
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia pandurului
PANDÚR
s. v.
haiduc
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia pandurului
pandúr
s. m., pl.
pandúri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia pandurului
PANDÚR ~i
m. (în
sec
. XVIII-XIX în
Țara
Românească
)
1)
Ostaș
făcând
parte
dintr-un
corp
de
oaste
neregulată
. 2)
Soldat
din
oastea
lui Tudor Vladimirescu. 3)
pop.
Țăran
răzvrătit
care se
retrăgea
în
păduri
și
lupta
împotriva
asupritorilor
,
făcând
dreptate
celor
săraci
;
haiduc
. /<sb.
pandur
,
ung
.
pandúr
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia pandurului
pandúr (pandúri),
s.m. – (Înv.)
Soldat
de
infanterie
. Mag.
pandúr
(Cihac, 519), din sb., cr., slov.
pandur
„
gardă
” < sl.
pądarĭ
, cf.
pîndar.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia pandurului
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK