paracenteze, s.f. (Med.) Puncție efectuată într-o cavitate naturală, în vederea evacuării lichidului patologic pe care îl conține. – Din fr. paracentèse.
s. f., g.-d. art. paracentézei; pl. paracentéze
s.f. Puncție făcută într-o pungă de lichid sau de puroi aflată în corp. [< fr. paracentèse, lat. paracentesis, cf. gr. para – către, kentesis – puncție].