paradez, vb. I. Intranz. (Livr. și ir.) A se arăta, a se pune (ostentativ) în evidență, a face caz, paradă de ceea ce face ori spune. – Din fr. parader.
vb., ind. prez. 1 sg. paradéz, 3 sg. și pl. paradeáză
tranz. A face paradă de ceea ce spune ori face; a se pune în evidență. /<fr. parader
vb. I. intr. (Rar) A se arăta (în mod ostentativ); a se afișa. [< fr. parader].
vb. intr. 1. (ir.) a se arăta (în mod ostentativ); a se afișa. 2. (despre trupe) a manevra, a evolua. (< fr. parader)