parcaje, s.n. Parcare; (concr.) loc de parcare. – Din fr. parcage.
s. v. parcare.
s. n., pl. parcáje
n. 1) v. A PARCA. 2) Loc pentru staționarea (mai) îndelungată a autovehiculelor; parching; parcare. /<fr. parcage
s.n. Parcare. ♦ Loc de parcare a vehiculelor; parking. [< fr. parcage].
s. n. parcare, parching. (< fr. parcage)