parcelez, vb. I. Tranz. A împărți un teren, o pădure etc. în parcele; a lotiza (1). – Din fr. parceller.
vb. (reg.) a răclui. (A ~ un teren.)
vb., ind. prez. 1 sg. parceléz, 3 sg. și pl. parceleáză
tranz. (terenuri, păduri etc.) A împărți în parcele; a răclui. /<fr. parceller
vb. I. tr. A împărți în parcele (o suprafață de teren). [< fr. parceller].
vb. tr. a compartimenta un teren, o pădure etc. în parcele. (< fr. parceller)