s.f. 1. Fază de început a coacerii unor fructe, legume sau cereale, înainte de maturizare; starea fructelor, a legumelor și a cerealelor în această fază. ♢ Loc. adj. În pârgă = aproape copt. ♢ Expr. A da în pârgă (sau în pârg) = a începe să se coacă, să se pârguiască. 2. (Înv. și reg.; colectiv) Cele dintâi fructe sau roade dintr-un an; roade timpurii. [Var.: pârg s.n.] – Din sl. prŭga.
f. Fază inițială a coacerii fructelor, legumelor și cerealelor. ♢ A da în ~ a începe să se coacă; a se pârgui. [Var. pârg] /<sl. pruga
s.f. – 1. Trufanda, produs timpuriu. – 2. Bir, dare în fructe. Sl. prŭga „grîu timpuriu” (Miklosich, Slaw. Elem., 41; Cihac, II, 285; Conev 72), din pružiti „a coace, a prăji”; cf. prăji. – Der. pîrgav, adj. (Trans., abia copt); pîrg, s.n. (timpul coacerii fructelor); pîrgui, vb. refl. (a începe să se coacă); pîrguială, s.f. (începutul coacerii).