s.n., s.m. 1. S.n. (Med.) Antrax. 2. S.m. Plantă erbacee otrăvitoare din familia liliaceelor, cu tulpina dreaptă, terminată cu o unică floare verzuie și cu fructul o boabă neagră-albăstrie de mărimea unui bob de mazăre; frunzele acestei plante sunt întrebuințate în popor pentru vindecarea dalacului (1) (Paris quadrifolia). – Din tc. dalak „splină”.
s. 1. v. antrax. 2. (BOT.; Paris quadrifolia) (reg.) aișor, bobiță, răsfug, boaba-vulpii, mărul-lu-pului, poama-vulpii, strugurul-lupului.
s. v. gogoașă, păpălău, spanacul-ciobanilor.
n. pop. Boală molipsitoare a vitelor (transmisibilă și omului) manifestată prin abcese pulmonare, gastrointestinale și prin simptome de colaps; antrax. /<turc. dalak
m. Plantă erbacee otrăvitoare din familia liliaceelor, de talie mică, ale cărei frunze se folosesc în medicina populară la tratarea dalacului. /< turc. dalak
adj. (reg.; în sintagmă) măr pariș = varietate de măr cu fructe mari de culoare alb-verzuie sau roșie-gălbuie.
s. n. + prep. + s. n.