expr. (intl.) persoană beată, victimă potențială pentru infractori.
parlamente, s.n. Organ legislativ din unele țări, compus din una sau din două camere și constituit din reprezentanți ai diferitelor partide politice aleși, total sau parțial, prin votul cetățenilor; p. ext. sesiune, ședință de lucru în care se întrunește acest organ. ♦ Clădire în care au loc ședințele acestui organ. – Din fr. parlement.
s. (POL.) 1. legislativ. (S-a întrunit ~ ul.) 2. congres. (În unele state, ~ul se numește congres.)
s. n., pl. parlaménte
n. 1) Organ legislativ suprem total sau parțial eligibil. 2) Clădire în care își ține ședința acest organ. /<fr. parlement
s.n. Organ legislativ, total sau parțial eligibil, alcătuit din reprezentanți ai diferitelor partide politice sau din deputați independenți. ♦ Clădire unde își ține adunările acest organ. [< fr. parlement, it. parlamento].
s. n. organ legislativ, eligibil, alcătuit din reprezentanți ai diferitelor partide politice sau din deputați independenți. ♢ clădire unde își ține sesiunile. (< fr. parlement)