s. f. (sil. mf. par-), art. parorexía, g.-d. parorexíi, art. parorexíei
s.f. (Med.) Dorință de a ingera substanțe necomestibile. [Gen. -iei. / < fr. parorexie, cf. gr. para – lângă, orexis – apetit].
s. f. tulburare a apetitului manifestată prin dorința de a ingera substanțe necomestibile. (< fr. parorexie)