, participiali, -e, adj. Care ține după un participiu, privitor la un participiu; care provine dintr-un participiu; care este exprimat printr-un participiu. ♢ Construcție participială = unitate sintactică care cuprinde un participiu și care are valoare de propoziție secundară (atributivă sau circumstanțială). [Pr.: -pi-al] – Din fr. participial, lat. participialis.
adj. m. (sil. -pi-al), pl. participiáli; f. sg. participiálă, pl. participiále
1) Care este caracteristic pentru participii; de participiu. 2) Care este exprimat printr-un participiu sau conține un participiu. [Sil. -pi-al] /<fr. papticipial, lat. participialis
adj. Referitor la participiu; provenit dintr-un participiu; exprimat printr-un participiu. [Pron. -pi-al. / cf. fr. participial].
adj. referitor la participiu; construit cu participiul; care provine dintr-un participiu. (< fr. participial, lat. participialis)