pastici, s.f. (Tehn.) Muflă (2). – Din it. pastecca.
s. (TEHN.) muflă.
s. f., g.-d. art. pastícii; pl. pastíci
s.f. (Mar.) Macara prevăzută la partea deschisă cu o balama care prinde parâma, împiedicând-o să mai iasă. [Pl. -ci. / < it. pastecca].
s. f. (mar.) macara având una din fețe rabatabile sau prevăzute cu o deschizătură prin care se introduce parâma pe scripete. (< it. pastecca)