patentați, -te, adj. 1. (Despre invenții) Pentru care s-a acordat o patentă (1); brevetat. 2. Fig. (Peior.; despre însușirile oamenilor) Notoriu, evident. ♦ (Rar) Care are o proastă reputație. – V. patenta.
adj. Care a obținut o patentă; brevetat. ♦ (Fig., peior.; despre oameni și însușirile lor) Notoriu, evident, patent. [Cf. fr. patenté].