s.n. (Rar) Faptul de a păți; întâmplare sau șir de întâmplări (neplăcute) pe care le trăiește cineva. – V. păți.
pățiți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care a trecut prin multe încercări în viață, care a văzut și a trăit multe; p. ext. cu experiență, încercat, experimentat. ♢ Expr. (A fi) Stan pățitul = (a fi) om cu experiență. – V. păți.
și substantival (despre persoane) Care a avut multe întâmplări neplăcute; trecut prin multe încercări în viață. ♢ Din ~te din experiență. (A fi) Stan ~tul (a fi) om cu experiență. /v. a păți