patronaje, s.n. Protecție (1), ocrotire, sprijin. ♦ Acțiune de ocrotire a săracilor și a celor incapabili de muncă, pe care o desfășoară societățile de binefacere din unele țări; asociație, societate de binefacere. [Var.: (înv.) patronágiu s.n.] – Din fr. patronage.
n. 1) Ajutor acordat cuiva de o persoană influentă; protecție. 2) (în unele țări) Societate de binefacere. /<fr. patronage
s.n. Ocrotire, sprijinire, protecție. ♦ Acțiune de ocrotire a săracilor și a celor incapabili de muncă, dusă de societățile de binefacere. [Var. patronagiu s.n. / < fr. patronage].