definiția patronare definiție dex

patronări, s.f. Acțiunea de a patrona și rezultatul ei; ocrotire, sprijinire, susținere. – V. patrona.

patronări, s.f. Operație de înfășurare a capătului unei parâme cu ață de vele, fir de sârmă etc. pentru a împiedica dezrăsucirea. – Din patron¹.

s. f. (sil. -tro-), g.-d. art. patronării; pl. patronări

s.f. Acțiunea de a patrona și rezultatul ei; ocrotire, susținere. ♦ (depr.) tronare, prezidare. [< patrona].

patronez, vb. I. Tranz. A ocroti, a sprijini, a susține (pe cineva sau ceva); p. ext. a dirija, a conduce. – Din patron¹. Cf. fr. patronner.

vb. a sprijini, a susține, a tutela. (Cine ~ această acțiune?)

vb. (sil. -tro-), ind. prez. 1 sg. patronéz, 3 sg. și pl. patroneáză

tranz. 1) (instituții) A ajuta la realizarea unor acțiuni (culturale, sociale, politice etc.); a lua sub șefie. 2) (persoane, așezăminte, teritorii etc.) A ține sub tutelă (limitând în drepturi sau ocrotind drepturile); a tutela. /Din patron

vb. I. tr. A ocroti, a sprijini, a susține. ♦ (Depr.) A prezida, a trona. [< fr. patronner].

vb. tr. 1. a ocroti, a proteja, a sprijini, a susține. ♢ (depr.) a prezida, a trona. 2. (mar.) a înfășura cu ață de velă ori cu merlin capătul unei parâme pentru a împiedica despletirea sau uzarea. (< fr. patronner)