pazii, s.f. Scândură (ornamentală) așezată vertical la capătul din afară al căpriorilor unui acoperiș cu streașină pentru a ascunde capetele acestora. ♢ Marginea verticală a unui cofraj. ♦ Fâșie de tablă așezată la intersecția unei învelitori cu un zid, pentru a împiedica pătrunderea apei prin rostul de la intersecție. – Cf. păzi.
s. f. (sil. -zi-e), art. pázia (sil. -zi-a), g.-d. art. páziei; pl. pázii, art. páziile (sil. -zi-i-)