peșchegii, s.m. Funcționar al seraiului care era însărcinat cu perceperea tributului și cu păstrarea darurilor făcute sultanului. ♦ (Rar) Persoană care așteaptă să primească peșcheșuri (1), care este obișnuită să primească peșcheșuri; p. ext. chilipirgiu. – Din tc. peșkeșči.
s. m., art. peșchegíul; pl. peșchegíi, art. peșchegíii
m. 1) ist. Slujbaș turc care avea în sarcina sa păstrarea peșcheșului. 2) depr. rar Persoană care manifestă un deosebit interes față de peșcheșuri. /<turc. peșkeșți