pedanterii, s.f. Pedantism. – Din fr. pédanterie.
s. 1. pedantism, prețiozitate, (fam., adesea ir.) savanterie, savantlâc. (E de o ~ agasantă.) 2. meticulozitate, tipicărie. (~ unei persoane maniace.)
s. f., art. pedantería, g.-d. art. pedanteríei; pl. pedanteríi, art. pedanteríile
f. v. PEDANTISM. [G.-D. pedanteriei] /<fr. pédanterie
s.f. Pedantism. [Gen. -iei. / < fr. pédanterie].
s. f. 1. paradă de erudiție; meticulozitate exagerată; pedantism. ♢ exprimare în termeni pretențioși. 2. gravitate în chestiuni de mică importanță. (< fr. pédanterie)