definiția pelagic definiție dex

pelagici, -ce, adj. 1. (În sintagma) Zonă pelagică = totalitatea apelor din lacuri, mări și oceane situate deasupra zonelor de fund (începând de la adâncimea de circa 200 m). ♦ Care se referă la zona definită mai sus, care aparține acestei zone; (despre plante și animale) care trăiește, plutind liber în apele acestei zone. 2. (Rar) Marin. – Din fr. pélagique.

adj. v. pelagial.

adj. v. marin.

adj. m., pl. pelágici; f. sg. pelágică, pl. pelágice

Care ține de fundul mării; propriu fundului mării. ♢ Zonă ~că zonă în largul mărilor și oceanelor considerată de la adâncimea de două sute de metri până la fund. Organisme ~ce plante și animale care viețuiesc în zona pelagică. /<fr. pélagique

adj. Format sub acțiunea mării; marin. ♦ Zonă pelagică = zonă din largul mărilor și oceanelor, începând de la adâncimea de 200 m până la fundul apei. ♦ (Despre plante și animale) Care plutește sau înoată liber în zona pelagică. [< fr. pélagique, cf. gr. pelagos – mare].

adj. 1. (despre depozite) format sub acțiunea mării; marin; pelagial (I). 2. o zonă ~ă = zonă din largul mărilor și oceanelor. 3. (despre organisme) din această zonă. (< fr. pélagique)

elem. pelag(o)-.