s.f. Substanță chimică sub formă de pulbere albă sau gălbuie, obținută din unele specii de ciuperci de mucegai și folosită ca antibiotic. – Din fr. pénicilline.
s. f., g.-d. art. penicilínei; (sorturi) pl. penicilíne
f. Antibiotic sub formă de pulbere albă sau gălbuie, cu acțiune bactericidă, obținut din unele specii de mucegai. /<fr. pénicilline
s.f. Antibiotic de origine vegetală, lichidă sau cristalizată, obținută din tulpinile unor ciuperci. [< fr. pénicilline < lat. penicillium – mucegai, cf. engl. penicilin].
s. f. antibiotic din mucegaiuri, cu o puternică acțiune bacteriostatică și bactericidă asupra unor germeni din grupa cocilor. (< fr. pénicilline, engl. penicilin)