, penticostali, -e, s.m. și f. Adept al unei secte creștine care a apărut inițial în SUA și s-a răspândit și în Europa. – Din engl. pentecostal.
(persoană) s. m., pl. penticostáli
m. Persoană făcând parte dintr-o sectă creștină care, în urma posturilor severe și a serviciilor divine foarte lungi, ajunge la stări convulsive. /<engl. pentecostal
adj., s. m. f. (adept) al penticostalismului. (< engl. pentecostal)
s. f., pl. penticostále