, peregrinări, s.f. Acțiunea de a peregrina; călătorie lungă prin locuri îndepărtate; peregrinație, peregrinaj. – V. peregrina.
s. f. (sil. -gri-), g.-d. art. peregrinării; pl. peregrinări
s.f. Acțiunea de a peregrina și rezultatul ei; rătăcire, călătorie; peregrinaj, peregrinație. [< peregrina].