, pichetez, vb. I. Tranz. A marca punctele unei alinieri, ale unei măsurători etc. prin picheți3 (II) înfipți în pământ. ♦ A bate picheți3 (II) în pământ (pentru a marca ceva). – Din fr. piqueter.
vb., ind. prez. 1 sg. pichetéz, 3 sg. și pl. picheteáză
tranz. (terenuri, suprafețe etc.) A marca temporar prin picheți (în vederea efectuării unor lucrări de terasament, de planificare etc.). /<fr. piqueter
tranz. (clădiri administrative, instituții etc.) A avea în supraveghere o anumită perioadă de timp pentru a obține ceva (revendicări, decizii, demisionări etc.). /<fr. piqueter