, pietruiri, s.f. Acțiunea de a pietrui și rezultatul ei; pietruit1. – V. pietrui.
s. v. pavare.
s. f. (sil. -tru-), g.-d. art. pietruírii; pl. pietruíri
pietruiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi cu piatră un drum, o șosea etc. – Piatră + suf. -ui.
vb. v. pava.
vb. (sil. -tru-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pietruiésc, imperf. 3 sg. pietruiá; conj. prez. 3 sg. și pl. pietruiáscă
tranz. (drumuri, curți, terenuri etc.) A acoperi cu piatră. /piatră + suf. ~ui