s.n. Pilire. – V. pili1.
piliți, -te, adj. (Despre obiecte dure, de obicei metalice) Ajustat, fasonat, finisat prin așchiere cu pila1. – V. pili1.
piliți, -te, adj. (Fam.) (Ușor) beat, amețit de băutură; cherchelit. – V. pili2.
adj. v. amețit, băut, beat, cherchelit, îmbătat, turmentat.
s. v. pilire.
(ajustare, faptul de a bea) s. n.