piperacee, s.f. (La pl.) Familie de plante dicotiledonate cu proprietăți aromatice, cu flori mici, dispuse în amenți lungi, și cu fructul în formă de boabe; (și la sg.) plantă din această familie. – Din fr. pipéracées, lat. piperaceae.
s. f., pl. piperacée
f. 1) la pl. Familie de plante (liane, ierburi sau arbuști) cu frunze alterne, cu flori grupate în inflorescențe de tip spic sau racem și cu fruct în formă de boabe (reprezentant: piperul). 2) Plantă din această familie. /<fr. pipéracées
s.f.pl. Familie de plante dicotiledonate apetale cu proprietăți aromatice foarte pronunțate, având ca tip piperul; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. pipéracées].
s. f. pl. familie de plante dicotiledonate apetale din regiunile tropicale, cu proprietăți aromatice pronunțate: piperul. (< fr. pipéracées, lat. piperaceae)