pirogravez, vb. I. Tranz. A grava desene pe un obiect de lemn, de piele, de os etc. cu ajutorul unui vârf de metal înroșit în foc sau cu un termocauter. – Din fr. pyrograver.
vb. (sil. -gra-), ind. prez. 1 sg. pirogravéz, 3 sg. și pl. pirograveáză
tranz. (desene, inscripții etc.) A grava pe o suprafață cu ajutorul unui vârf metalic incandescent. /<fr. pyrograver
vb. I. tr. A grava cu un instrument de metal ascuțit la vârf și înroșit electric sau în foc. [< fr. pyrograver].
vb. tr. a grava prin tehnica pirogravurii. (< fr. pyrograver)