pirometre, s.n. Instrument folosit (în metalurgie) pentru măsurarea temperaturilor înalte. – Din fr. pyromètre.
s. n. (sil. -tru), art. pirométrul; pl. pirométre
n. Instrument pentru măsurarea temperaturilor foarte înalte (folosit în metalurgie, energetică, chimie). /<fr. pyrometre
s.n. Instrument folosit în metalurgie pentru măsurarea temperaturilor foarte înalte. [< fr. pyromètre, cf. gr. pyr – foc, metron – măsură].
s. n. instrument în pirometrie. o ~ ceramic = corp de formă piramidală din diferite amestecuri de materiale ceramice care se înmoaie la o anumită temperatură. (< fr. pyromètre)
s. (FIZ.) con pirometric, con Seger.