piruetez, vb. I. Intranz. (Rar) A executa, a face piruete. [Pr.: -ru-e-] – Din piruetă. Cf. fr. pirouetter.
vb. (sil. -ru-e-), ind. prez. 1 sg. piruetéz, 3 sg. și pl. pirueteáză
intranz. rar A face piruete. /Din piruetă
vb. I. intr. A face piruete. [Pron. -ru-e-. / < fr. pirouetter].
vb. intr. a face piruete; a se învârti pe călcâi. (< fr. pirouetter)