, pistréle, s.f. (înv.) 1. distanța până la care poate ajunge o săgeată, un proiectil. 2. interval de timp delimitat. 3. loc special amenajat pentru alergături, întreceri etc.
s.f. – 1. Distanță egală cu o aruncătură de arc, se socotea cam 1/6 de milă sau circa 308 m. – 2. Tir, loc de unde se trăgea la țintă. Sl. prĕstrĕlŭ, din strela „săgeată” (Tiktin; Conev 73).