pistruiați, -te, adj. 1. Cu pistrui (1) pe piele. 2. (Rar) Pestriț, împestrițat. [Pr.: -tru-iat] – V. pistruia.
adj. (rar) pistrui, (reg.) pistricos. (Om ~; obraz ~.)
adj. v. pestriț.
1) v. A PISTRUIA și A SE PISTRUIA. 2) Care are pistrui, mai ales pe față. /v. a (se) pistruia