s.n. (Tehn.) Aspect al uzurii unei piese, care se prezintă sub forma unor ciupituri pe suprafața de contact. – Din engl. pitting.
s.n. (Tehn.) Aspect al uzurii sub forma unor mici gropițe pe suprafața de contact a pieselor. [< engl. pitting].
s. n. (tehn.) aspect al uzurii unei piese, sub forma unor ciupituri pe suprafața de contact. (< engl. pitting)