pitulez, vb. I. Refl. și tranz. (Pop.) A (se) piti. ♢ Loc. adv. Pe pitulate = pe ascuns, pe furiș. [Var.: tupilá vb. I] – Din piti.
pitulez, vb. I. Refl. și tranz. (Pop.) A (se) piti. ♢ Loc. adv. Pe pitulate = pe ascuns, pe furiș. [Var.: tupilá vb. I] – Din piti.
vb., ind. prez. 1 sg. pituléz/tupiléz, 3 sg. și pl. pituleáză/tupileáză; conj. prez. 3 sg. și pl. pituléze/tupiléze
vb., ind. prez. 1 sg. pituléz/tupiléz, 3 sg. și pl. pituleáză/tupileáză; conj. prez. 3 sg. și pl. pituléze/tupiléze
intranz. pop. A-și micșora statura prin aplecare sau ghemuire (pentru a nu fi observat sau pentru a se feri de ceva); a se piti. [Var. a se tupila] /v. a se piti
intranz. pop. A-și micșora statura prin aplecare sau ghemuire (pentru a nu fi observat sau pentru a se feri de ceva); a se piti. [Var. a se tupila] /v. a se piti
, pituléz și pítul, vb. I 1. (pop.) a (se) ascunde, a (se) piti. 2. (reg.; refl.; despre construcții) a se dărâma, a se nărui, a se surpa. 3. (înv.) a doborî, a culca. 4. (fig.; înv.) a (se) disimula, a (se) camufla, a (se) ascunde.