definiția pitulici definiție dex

pitulíci, s.m. (reg.) bărbătușul pitulicii.

s.n. (reg.; în constr.) de-a pituliciu = de-a baba oarba.

pitulici, s.f. Numele mai multor păsări cântătoare divers colorate: a) pasăre mică, cu ciocul ascuțit, cu penele brune-ruginii pe spate și cenușii-albicioase pe pântece; ochiul-boului (Troglodytes troglodytes); b) mică pasăre migratoare insectivoră, cu pene brune-verzui pe spate și cenușii pe pântece (Phylloscopus collybita). – Pitula + suf. -ice.

s. (ORNIT.) 1. (Phylloscopus collybita) (reg.) pituliță, sălcăriță. 2. v. ochiul-boului. 3. (Troglodytes parvulus) (reg.) bourel, cioclejel, gătejel, împărătuș, împărățel, pănțăruș, sfredeluș, șofrac, ochiul-boului, 4. v. purcelușă. 5. (Sylvia curruca) purcelușă, (reg.) scrofiță, tâț.

s. v. frunzăriță, pitpalac, prepeliță.

s. f., g.-d. art. pitulícii; pl. pitulíci

f. 1) Pasăre sedentară cântătoare, de talie mică, cu penaj alburiu pe pântece și brun-roșcat pe spate. 2) Pasăre migratoare, cântătoare, de talie mică, cu penaj cenușiu pe pântece și brun-verziu pe spate; sfredeluș. [G.-D. pitulicii] /a (se) pitula + suf. ~ice

s. v. purcelușă neagră.

s. v. purcelușă neagră.